Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări și oportunitățile ratate ale României
Prin găzduirea Inițiativei celor Trei Mări, România ratează încă o oportunitate strategică de a-și avansa interesele și de a progresa în proiecte de infrastructură și securitate energetică. Între declarațiile optimiste de cooperare ale politicienilor și încercarea guvernului român de a-și asuma un rol central în cadrul inițiativei, adevărul rămâne unul singur - dintre cele douăzeci de proiecte la care participă țara noastră, doar unul este finalizat.
Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări, cea mai importantă reuniune la nivel înalt a statelor din Estul Europei, s-a încheiat. Dincolo de discursurile pline de optimism ale politicienilor, de oportunitățile de îmbunătățire a imaginii și de reușita diplomatică, rămân proiectele care avansează într-un ritm foarte lent, generând pierderi zilnice pentru țara noastră.
România face parte din douăzeci de proiecte demarate în marja Inițiativei celor Trei Mări. Dintre acestea, doar unul este finalizat, iar cinci înregistrează progrese semnificative. Pentru comparație, Polonia participă la treizeci de proiecte iar Croația, la douăzeci și șapte.
Una dintre direcțiile de acțiune ale Inițiativei celor Trei Mări este securitatea energetică. Aceasta nu reprezintă doar capacitatea unui stat de a avea surse neîntrerupte de energie pentru cetățenii săi, ci și oferirea acesteia la prețuri rezonabile. În ciuda declarației comune semnată de participanți la finalul summit-ului, securitatea energetică în România este încă la un nivel precar.
„Prin găzduirea Summit-ului celor Trei Mări, România s-a plasat în centrul atenției blocului Est European al UE. În același timp, acest Summit reprezintă o oportunitate ratată pentru statul român de a arăta progrese în implementarea standardelor de securitate energetică pentru cetățeni” a declarat Mihaela Sirițanu, co-președintele partidului Volt România.
România, ca stat social, s-a obligat prin Constituție să ia măsuri de protecție socială, pentru care își asumă costurile bănești, una dintre direcții fiind și plafonarea prețurilor la energie în urma crizei generate de Războiul din Ucraina. Însă statul român nu poate suporta această plafonare la infinit.
Diversificarea mixului energetic, implementarea unei legi a prosumatorului care să permită compensarea facturilor din iarnă prin energia produsă vara, programe de subvenționare urgentă a instalării de surse de energie alternativă în zonele în care alimentarea cu energie electrică este frecvent întreruptă în timpul evenimentelor meteo nefavorabile și în gospodăriile cu venituri reduse sunt doar câteva exemple prin care securitatea energetică devine o realitate la nivel de cetățean, dincolo de componenta sa națională. Toate acestea pot fi subvenționate din taxa excepțională pe care statul român o încasează de la companiile cărora le-au crescut profiturile în perioadă de criză.
“Nu putem vorbi de securitate energetică decât atunci când aceasta devine realitate pentru toți participanții la proces: cetățeanul, statul și furnizorul. Câtă vreme încă avem gospodării și cetățeni vulnerabili la fluctuațiile de preț de pe piața energie, securitatea energetică asumată de România prin semnarea declarației Summit-ului Inițiativei celor Trei Mări rămâne doar un deziderat” a declarat co-președintele Volt România Ciprian Sandu.
Pe termen lung, securitatea energetică nu poate fi privită fără dimensiunea sa socială. Solicităm guvernului să țină cont de impactul politicilor sale asupra comunităților vulnerabile, care simt din plin efectul crizei energie prin care trecem.