România riscă o criză socială majoră. Austeritatea nu este soluția

Declarațiile premierului Ilie Bolojan, care a anunțat un prim pachet de austeritate, dau deja tonul unei politici care riscă să repete greșelile trecutului. Politicile de austeritate nu reduc datoria publică. Grecia a demonstrat cel mai clar acest lucru: după implementarea unor măsuri dure de austeritate, datoria publică a crescut de la 143% la 165% din PIB într-un singur an. Reducerea cheltuielilor duce la contracția economiei: între 2010 și 2013, Grecia a pierdut 23,5% din PIB, iar Spania și Portugalia au intrat în recesiuni prelungite.

Tăierile bugetare afectează direct calitatea vieții și serviciile publice. În criza financiară din 2008, cetățenii europeni au pierdut, în medie, 3.000 de euro anual din venituri, iar investițiile publice au scăzut cu 1.000 de euro per persoană. Astăzi, România înregistrează unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, dar are, în același timp, una dintre cele mai mici datorii publice – aproximativ 55% din PIB – mult sub pragul de 60% prevăzut în Pactul de Stabilitate și Creștere. Alte state cu deficite comparabile aleg soluții mai echilibrate: Polonia anticipează o creștere a datoriei publice la 61,3% în 2027 tocmai pentru a evita măsuri care sufocă economia și consumul, iar Germania continuă să se împrumute masiv prin mecanisme off-budget pentru infrastructură și apărare.

Din păcate, pachetul de măsuri prezentat de actualul guvern merge în direcția greșită și riscă să amplifice inechitățile. Creșterea TVA și a altor taxe indirecte nu înseamnă doar scumpiri punctuale, ci un val generalizat de creșteri de prețuri în întreaga economie. De la materiile prime, transport și depozitare până la raft, estimările arată că, în luna august, prețurile la majoritatea produselor de bază vor urca cu 5–7%, producând un șoc economic suplimentar. Taxarea dividendelor este prezentată ca o soluție miraculoasă, dar în realitate are eficiență fiscală scăzută – mulți deținători de capital nu retrag dividende, preferând să reinvestească profiturile sau să le convertească în forme mai puțin impozabile. Reforma companiilor de stat, anunțată în grabă, este un exemplu clasic de „too little, too late”: o cosmetizare superficială a unor structuri care ar fi trebuit reorganizate profund cu ani în urmă.

„Guvernul nou ales este sub presiune maximă să livreze rezultate concrete. Redresarea economică este primul obiectiv pe care românii îl așteaptă după ani de crize suprapuse și stagnare. Este momentul adevărului: ori investim inteligent și reformăm profund statul, ori intrăm într-o spirală a dezamăgirii post-electorale și extremismului politic”, a declarat copreședinta Volt România, Ana Măiță.

„Austeritatea nu este un plan de redresare, ci o eroare repetată care va lovi în cei mai vulnerabili și va bloca investițiile esențiale în educație, sănătate și infrastructură. România are nevoie de o viziune curajoasă: reforme fiscale progresive, digitalizarea ANAF, extinderea calendarului PNRR și investiții strategice care să creeze locuri de muncă și încredere. Orice altceva este doar retorică politică de fațadă”, susține Mihaela Sirițanu, prim-vicepreședinta Volt România, expertă în macroeconomie și politică fiscală.

Volt România consideră că România are nevoie de un pachet de reforme cu adevărat echitabil și eficient:

✅ Extinderea și accelerarea PNRR pentru a recupera întârzierile și a asigura absorbția integrală a fondurilor europene;

✅ Amânarea liberalizării complete a pieței de energie, pentru a proteja consumatorii vulnerabili și economia locală;

✅ Investiții în digitalizarea ANAF, care să crească veniturile bugetare fără a pune presiune suplimentară pe micile afaceri;

✅ Reorganizare administrativ-teritorială pe baze raționale, cu obiectivul de a eficientiza cheltuielile publice;

✅ Crearea unui fond național de investiții productive, după modelul german, care să finanțeze infrastructura, educația, sănătatea și tranziția verde.

Partidul Volt România, în calitate de partid pan-european, își reafirmă angajamentul ferm pentru o alternativă modernă, europeană și responsabilă. De aceea, militează ca România să susțină cu fermitate reformarea Pactului de Stabilitate și Creștere la nivel european, astfel încât investițiile strategice – în infrastructură, educație, tranziție verde și digitalizare – să fie exceptate de la calculul deficitului bugetar, la fel cum se întâmplă deja cu cheltuielile de apărare. În paralel, România ar trebui să sprijine introducerea de noi surse de venit sustenabile la nivel european, cum ar fi taxarea echitabilă a marilor companii digitale, a tranzacțiilor financiare și a activităților economice cu impact transfrontalier, astfel încât prioritățile comune – infrastructura, reziliența economică și coeziunea socială – să fie finanțate fără a împovăra suplimentar bugetele naționale.