Declarațiile premierului Ilie Bolojan, care a anunțat un prim pachet de austeritate, dau deja tonul unei politici care riscă să repete greșelile trecutului. Politicile de austeritate nu reduc datoria publică. Grecia a demonstrat cel mai clar acest lucru: după implementarea unor măsuri dure de austeritate, datoria publică a crescut de la 143% la 165% din PIB într-un singur an. Reducerea cheltuielilor duce la contracția economiei: între 2010 și 2013, Grecia a pierdut 23,5% din PIB, iar Spania și Portugalia au intrat în recesiuni prelungite.

Tăierile bugetare afectează direct calitatea vieții și serviciile publice. În criza financiară din 2008, cetățenii europeni au pierdut, în medie, 3.000 de euro anual din venituri, iar investițiile publice au scăzut cu 1.000 de euro per persoană. Astăzi, România înregistrează unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, dar are, în același timp, una dintre cele mai mici datorii publice – aproximativ 55% din PIB – mult sub pragul de 60% prevăzut în Pactul de Stabilitate și Creștere. Alte state cu deficite comparabile aleg soluții mai echilibrate: Polonia anticipează o creștere a datoriei publice la 61,3% în 2027 tocmai pentru a evita măsuri care sufocă economia și consumul, iar Germania continuă să se împrumute masiv prin mecanisme off-budget pentru infrastructură și apărare.

Din păcate, pachetul de măsuri prezentat de actualul guvern merge în direcția greșită și riscă să amplifice inechitățile. Creșterea TVA și a altor taxe indirecte nu înseamnă doar scumpiri punctuale, ci un val generalizat de creșteri de prețuri în întreaga economie. De la materiile prime, transport și depozitare până la raft, estimările arată că, în luna august, prețurile la majoritatea produselor de bază vor urca cu 5–7%, producând un șoc economic suplimentar. Taxarea dividendelor este prezentată ca o soluție miraculoasă, dar în realitate are eficiență fiscală scăzută – mulți deținători de capital nu retrag dividende, preferând să reinvestească profiturile sau să le convertească în forme mai puțin impozabile. Reforma companiilor de stat, anunțată în grabă, este un exemplu clasic de „too little, too late”: o cosmetizare superficială a unor structuri care ar fi trebuit reorganizate profund cu ani în urmă.

„Guvernul nou ales este sub presiune maximă să livreze rezultate concrete. Redresarea economică este primul obiectiv pe care românii îl așteaptă după ani de crize suprapuse și stagnare. Este momentul adevărului: ori investim inteligent și reformăm profund statul, ori intrăm într-o spirală a dezamăgirii post-electorale și extremismului politic”, a declarat copreședinta Volt România, Ana Măiță.

„Austeritatea nu este un plan de redresare, ci o eroare repetată care va lovi în cei mai vulnerabili și va bloca investițiile esențiale în educație, sănătate și infrastructură. România are nevoie de o viziune curajoasă: reforme fiscale progresive, digitalizarea ANAF, extinderea calendarului PNRR și investiții strategice care să creeze locuri de muncă și încredere. Orice altceva este doar retorică politică de fațadă”, susține Mihaela Sirițanu, prim-vicepreședinta Volt România, expertă în macroeconomie și politică fiscală.

Volt România consideră că România are nevoie de un pachet de reforme cu adevărat echitabil și eficient:

✅ Extinderea și accelerarea PNRR pentru a recupera întârzierile și a asigura absorbția integrală a fondurilor europene;

✅ Amânarea liberalizării complete a pieței de energie, pentru a proteja consumatorii vulnerabili și economia locală;

✅ Investiții în digitalizarea ANAF, care să crească veniturile bugetare fără a pune presiune suplimentară pe micile afaceri;

✅ Reorganizare administrativ-teritorială pe baze raționale, cu obiectivul de a eficientiza cheltuielile publice;

✅ Crearea unui fond național de investiții productive, după modelul german, care să finanțeze infrastructura, educația, sănătatea și tranziția verde.

Partidul Volt România, în calitate de partid pan-european, își reafirmă angajamentul ferm pentru o alternativă modernă, europeană și responsabilă. De aceea, militează ca România să susțină cu fermitate reformarea Pactului de Stabilitate și Creștere la nivel european, astfel încât investițiile strategice – în infrastructură, educație, tranziție verde și digitalizare – să fie exceptate de la calculul deficitului bugetar, la fel cum se întâmplă deja cu cheltuielile de apărare. În paralel, România ar trebui să sprijine introducerea de noi surse de venit sustenabile la nivel european, cum ar fi taxarea echitabilă a marilor companii digitale, a tranzacțiilor financiare și a activităților economice cu impact transfrontalier, astfel încât prioritățile comune – infrastructura, reziliența economică și coeziunea socială – să fie finanțate fără a împovăra suplimentar bugetele naționale.

Am detaliat într-un articol precedent viziunea Partidului Volt România despre digitalizarea statului. Acum vreau să vorbesc un pic mai mult despre educația digitală, o componentă absolut esențială în construirea unui stat și a unei economii cu adevărat digitale.

În primul rând, la ce mă refer prin educație digitală? E vorba aici despre deprinderea acelor abilități digitale care ne permit să fim productivi într-o lume din ce în ce mai digitală. Pornind de la abilități de bază, precum:

• Căutarea de informații folosind motoarele de căutare și noile chatbot-uri;

• Cum să filtrăm și să interpretăm informația găsită pe internet (în special cea produsă de inteligența artificială, care poate arăta foarte convingătoare, dar să conțină erori majore);

• Folosirea opțiunilor de stocare de informații în cloud;

• Folosirea editoarelor de text, fișe de calcul, etc, din cloud;

• Folosirea portalului unic guvernamental pentru plata taxelor, obținerea de documente, deschiderea unei afaceri, etc.

Și apoi trecând la abilități mai avansate, specializate, necesare în noile slujbe digitale. Aici nu este vorba doar de programatori. Din ce în ce mai multe slujbe folosesc unelte digitale.

De exemplu, agricultorul viitorului, în loc să conducă un utilaj agricol, va supraveghea o flotă de echipamente robotice care acționează sincronizat și precis exact acolo unde e nevoie. Agricultorul va putea de asemenea să monitorizeze sănătatea culturilor sale prin instrumente digitale. Aplicații integrate cu inteligență artificială vor putea combina date meteorologice, date din teren, și bune practici colectate la nivel mondial pentru a recomanda cele mai potrivite acțiuni care să maximizeze producția agricolă.

Dacă nu creăm muncitori cu abilități digitale, vom rămâne în urmă ca productivitate față de alte economii avansate. Vom pierde și oportunități de investiții - companiile vor căuta țări unde găsesc forță de muncă deja calificată, sau ușor de antrenat pe nevoile lor specifice. Acestea ar fi slujbe bine plătite, pentru că oamenii calificați sunt greu de găsit.

 Continuând exemplul agricol de mai sus, în loc să avem ferme puternic tehnologizate, am rămâne tot la tehnica prezentă, și deci vom produce mai puțin, sau mai scump, decât alte țări. Fermierii vor avea din ce în ce mai puțini bani, inclusiv pentru investiții, și de aici putem intra într-un cerc vicios în care rămânem blocați în afaceri cu productivitate scăzută.

Am putea în schimb porni un ciclu virtuos, în care investiții străine crează condiții de viață mai bune. Apoi oamenii nu mai simt nevoia să plece în străinătate pentru a-și valorifica educația, și avem o piață a muncii mai atractivă pentru firme în căutare de expansiune, etc. Important este să ținem pasul cu tehnologia și industriile viitorului.

Pe scurt, avem doar de câștigat dintr-o educație cât mai performantă. De exemplu, un studiu al Deloitte din 2021 concluzionează că fiecare leu investit într-un ciclu complet de educație (adică inclusiv studii universitare) va genera 8 lei venit la bugetul de stat. Un alt studiu din Statele Unite concluzionează că fiecare dolar investit în educația până la terminarea liceului va genera 7 dolari la PIB, și 1.66 dolari în taxe (asta pentru o economie deja avansată, care atrage ușor forță de muncă calificată).

Pentru copiii noștri, o educație digitală ar fi destul de ușor de efectuat, cel puțin atât timp cât investim serios în educație (unde ne sunt cei 6% din PIB promiși?). Cu profesori bine plătiți, cu o structură educațională depolitizată, și cu suficiente mijloace tehnice, putem avea un sistem educațional care să ne propulseze copiii în economia viitorului. Avem și mult ajutor de la Uniunea Europeană, dacă am ști să-l accesăm repede și eficient.

Nu vreau să lăsăm pe nimeni în urmă, însă. Pe lângă educația copiilor, vreau să oferim oportunități și adulților de a profita de noua economie digitală. Digitalizarea va elimina anumite posturi care implică muncă de birou - dar în același timp va deschide și multe alte oportunități. Trebuie însă sprijiniți cei care nu au încă abilitățile să profite de ele.

În acest scop, îmi doresc un program național de reconversie profesională, care să permită tuturor cetățenilor care doresc să deprindă abilități digitale valoroase în câmpul muncii. Acest program va fi elaborat în colaborare cu mediul privat, pentru a garanta că educația oferită este relevantă pentru nevoile curente ale firmelor, și că certificatul emis de program va oferi o șansă reală la o slujbă bună.

Programul va fi oferit gratuit tuturor adulților fără educație universitară, precum și celor care au completat un program de licență cu peste 5 ani în urmă. Vreau să încurajăm o participare cât mai largă, mai ales a acelor persoane care nu și-ar permit un astfel de curs.

Programul va fi gândit pentru a deprinde o meserie, și astfel va include și un program de internship (stagiu de pregătire). Astfel, cursantul nu va avea parte doar de teorie, ci și de experiență practică în meseria aleasă, astfel încât să aibă o rampă directă spre angajare.

Pentru a încuraja firmele să participe în acest program, guvernul va oferi beneficii fiscale pentru stagiarii angajați, și pentru angajații care vor fi detașați să țină cursuri de instruire.

Investiția în acest program va fi recuperată de buget, în timp, prin creșterea venitului din taxe de la oameni care au slujbe mai bine plătite. Și, în plus, acești oameni vor avea și mai mulți bani de cheltuit în economie, ajutând și pe acest front la creșterea economică. Investițiile de viitor trebuie să fie nu doar în infrastructură, ci și în oameni!

Prima ediție a școlii de vară a Partidului Volt România a fost o lecție despre coeziune, implicare și, mai ales, valori! A fost o foarte bună ocazie de a învăța mai multe despre politică, dar și de a strânge legăturile între membri. Fiind așa dispersați prin țară, ne este greu să ne adunăm fizic, dar școala de vară a fost ocazia perfectă.

Distracție și conferințe, dans și incursiuni îndrăznețe în viitor: pentru un week-end, volterii din România s-au cunoscut, au construit relații și au făcut planuri pentru examenele politice din această toamnă. Avem ambiția de a construi pe reușitele de la alegerile locale, și de a ne face cunoscuți și la nivel național.

Le mulțumim pentru mesaje copreședintei Volt Europa, Francesca Romana D’Antuono, și trezorierului Volt Europa, Cristophe Quirynen. Ei ne-au încurajat să continuăm munca politică pentru un viitor pan-european, prosper, și blând față de oameni. Sprijinul vostru ne motivează, și ne demonstrează principalul motiv pentru care Volt este diferit față de celălalte partide - avem o structură cu adevărat pan-europeană.

Lectorii care ne-au împărtășit din cunoștințele și experiența lor au fost Ana Măiță, Sandu Cuturela, Petru Saca, Liviu Adam, Cătălina Sava-Mihălcescu, Daniel Olteanu. Le mulțumim mult pentru prezență și implicare. Ei ne-au împărtășit din bogata lor experiență, pe teme variate precum: procesul legislativ, ideologie social-liberală, economie, infrastructură, și comunicare politică. Lecțiile lor ne vor fi foarte utile în campania care urmează.

Îi mulțumim pe această cale și lui Valentin Sava, Secretarul General al Volt România, care a avut inițiativa acestei școli de vară, și a fost principalul său organizator. Acest eveniment nu s-ar fi întâmplat fără implicarea sa.

În sumar, experiența a fost apreciată de toți cei prezenți, și suntem dornici să o repetăm. Anul acesta campania pentru parlamentare ne va consuma toată energia, dar pentru 2025 ne dorim să avem cel puțin 2 ediții diferite, astfel încât să poată participa cât mai mulți membri.

Partidul Volt România a participat pentru prima oară la un scrutin în iunie 2024. A fost un examen cu multe emoții pentru noi - suntem un partid de tineri, și pentru marea majoritate a membrilor a fost prima experiență cu sistemul electoral.

A fost dificil, ne-am lovit de multe obstacole birocratice, precum și de lipsa de fonduri, comparativ cu marile partide. Am avut în schimb mult entuziasm și energie tinerească, precum și candidați dornici să aducă o schimbare în comuna lor. Entuziasmul lor a fost contagios, și a fost o plăcere să facem campanie alături de ei. Vrem să le mulțumim și pe această cale tuturor voluntarilor noștri care ne-au acompaniat la evenimente. Au fost zile lungi, dar efortul vostru a dat roade frumoase! Am reușit să vorbim cu mulți oameni, atât la strângerea de semnături, cât și în timpul campaniei. Am găsit o dorință de mai bine, și o speranță că se poate, și suntem hotărâți să vă demonstrăm că da, se poate și politică în interesul cetățenilor.

Încrederea voastră ne onorează și ne obligă! Vă mulțumim! Cei nouă consilieri locali Volt proaspăt aleși vor reprezenta interesele cetățenilor cu onestitate și transparență. Daniela, Marian, Romeo, Caius - felicitări vouă și echipelor voastre pentru efortul depus și pentru o campanie dusă la firul ierbii, cu bugete infime dar cu obiective solide! Cu voi a început schimbarea din inima României!

Suntem mai hotărâți ca niciodată să continuăm pe acest drum, să construim un partid progresist în România. Un partid care luptă pentru cetățeni și comunități, nu pentru interese personale. Progresul înseamnă nu doar mari teme politice, ci și muncă la firul ierbii, în toate comunele țării.

Suntem cu atât mai bucuroși că am reușit să aducem acest optimism în zonele rurale. Din păcate, comunele noastre sunt ignorate de autoritățile "de la centru", care mult prea des se uită doar la nevoile marilor aglomerări urbane.

Viziunea Volt România privind digitalizarea este una a sistemului unitar și a dezvoltării pe termen lung. Pentru noi, digitalizarea înseamnă un portal unic pentru toate instituțiile guvernamentale. Din acest portal, cetățenii vor avea acces la toate informațiile de interes public, și vor avea acces unitar la toate serviciile oferite de stat. De asemenea, statul va avea puterea de calcul necesară pentru a verifica aceste informații și de a semnala rapid orice ilegalități, iregularități sau probleme.

De ce portal unic? În primul rând pentru eficiență în implementare și mentenanță. Dacă am avea site pentru fiecare agenție și fiecare primărie din România, am vorbi de mii de proiecte diferite, care ne-ar costa mult, și ar duplica foarte mult efort. De asemenea, dacă avem un portal unic, susținut de un cloud guvernamental unitar, aceste instituții vor putea comunica instant și facil, fără multele bătăi de cap inerente unor sisteme care funcționează în paralel.

În acest fel, guvernul central va putea suporta costul și efortul necesar infrastructurii digitale, nefiind necesar ca fiecare instituție centrală sau locală să aibă o echipă de specialiști pentru a-și implementa și menține sistemul propriu. (Bineînțeles, vor fi în continuare necesari specialiști pentru a menține infrastructura fizică - calculatoare, rețelistică, etc. și toți angajații vor trebui să știe cum să opereze noul sistem digital. Voi detalia această provocare într-un articol viitor)

Nu putem vorbi de sisteme informatice fără a lua în considerare securitatea cibernetică. Acesta este un subiect foarte serios, în special datorită faptului că vorbim de date cu caracter personal. Când un atacator sparge site-ul oricărei instituții guvernamentale, repercusiunile asupra cetățenilor devin foarte serioase (iar România este unul din statele din sistemele căruia a fost furat buletinul premierului). Chiar și simpla incapacitare a sistemului ar putea avea efecte adverse, mai ales atunci când sunt atacate sistemul de asigurări de sănătate sau cel al pensiilor.

Aici ar putea apărea deja întrebarea „dar de ce să ne chinuim atâta cu un sistem digital? Un sistem pur fizic nu ar putea fi niciodată spart de, să zicem, hackeri ruși”. Răspunsul este unul simplu: un sistem fizic este supus și el, la rândul său, unor riscuri de pierdere a datelor, prin deteriorarea suportului fizic (incendiu, inundație), furt, pierdere, etc. Mai mult, un sistem fizic este mult, mult mai greu de accesat: dacă o instituție ar dori să verifice istoricul calității de asigurat, spre exemplu, funcționarul are de căutat prin sute de metri liniari de documente, aflate în locații diferite. De cealaltă parte a ghișeului, cetățeanul are de îndurat termene foarte lungi pentru a-și rezolva problemele cu statul iar funcționarul dedică foarte mult timp unei singure lucrări. Problema devine cu atât mai spinoasă dacă vorbim de miile de documente pe care o organizație mare le acumulează anual. 

Agenții precum ANAF ar beneficia enorm de pe urma unui cloud guvernamental unic, cu puterea de calcul de a verifica automat rapoartele făcute de companii și cetățeni. Vorbim aici de un volum absolut imens de date, imposibil de verificat de mână. Mai mult, verificarea automată, spre deosebire de cea umană, este nepărtinitoare. Poți mitui un inspector să ignore fraude, dar nu poți mitui un algoritm. Ca regulă generală, un sistem bine construit nu va putea fi modificat în mod neautorizat.

Un astfel de sistem digital unic ne-ar permite și o transparență radicală a guvernării. Momentan este dificil să faci rost de informații de interes public, dincolo de opacitatea manifestată către cetățeni. Dar am putea publica pe acest portal unic toate contractele și cheltuielile aparatului bugetar. Am putea publica proiectele de hotărâri pentru a putea fi consultate de cetățeni în timpul dedicat, oferind de asemenea și posibilitatea ca ei să ofere feedback constructiv. Pe scurt, avem capacitatea de a aduce statul mult mai aproape de subiecții săi. cetățenii. Avem de consolidat o democrație ce poate fi mult mai puternică și mai rezilientă, fundamentul unei societăți prospere.

Nu trebuie să fim pionieri în domeniu. Alte țări europene (precum Estonia) deja au implementat cu mare succes un astfel de sistem. Printre beneficiile demonstrate de sistemul implementat de Estonia se numără:

• Deschiderea ușoară a unei companii în doar trei ore (beneficiu major prin dezvoltarea mediului de afaceri);

• Obținerea rapidă a unui permis de rezidență (care încurajează străinii să vină să muncească și să investească în țară);

• Plata facilă a taxelor și impozitelor (care crește gradul de conformare/compliance și încurajează raportarea veniturilor);

• Îmbunătățirea serviciilor publice din orașe (așa numitul Smart City, care este un subiect în sine).

Dar digitalizarea nu ar lăsa mulți angajați de la stat fără muncă? Nu neapărat. Va fi în continuare nevoie de un număr semnificativ de angajați care să monitorizeze, opereze, și îmbunătățească sistemul, va fi nevoie de lucrători care să digitalizeze volumul enorm de documente pe suport de hârtie generat până acum precum și oameni care să continue să interacționeze direct cu publicul. Construirea unui sistem digital nu înseamnă abandonarea oricărui contact fizic cu cetățeanul. Înseamnă strict facilitarea accesului acestuia la informații și servicii de calitate.

Acceptăm că digitalizarea va fi, pentru încă mulți ani de acum înainte, mai mult destinată transparenței decizionale decât pentru interacțiune directă cu instituțiile. Acest lucru ține de alfabetizare digitală și de dezvoltarea infrastructurii internetului în țară. Însă chiar și generațiile mai în vârstă învață cum să folosească telefoane mobile și calculatoare, iar Volt România își propune să reducă decalajul digital în continuare.

Pentru că sistemul ar fi unul unic, nu va exista problema diferențelor între UAT-uri, practicile și procedurile fiind unitare. Complexitatea adăugării unei noi localități ar fi mică, costurile adiționale de asemenea foarte mici, și nu va avea nimeni ocazia să întârzie implementarea pe motiv că „nu sunt fonduri/oameni”.

În sprijinul democrației și al construirii unui viitor sănătos, Volt România susține digitalizarea statului pentru transparentizarea radicală a administrației și facilitarea tuturor interacțiunilor cu cetățeanul. 

Dat fiind calendarul politic impus de partidele aflate la guvernare, Partidul Volt România își exprimă indignarea și protestează față de tentativa acestora de a vicia procesul electoral.

Sistemul actual de semnături și pragul electoral impus în legislația românească periclitează alegerile corecte în țara noastră; România este o democrație tânără, în care instituțiile și mecanismele electorale nu sunt suficient consolidate, iar orice schimbare impusă de o majoritate vremelnică este de natură să submineze atât încrederea cetățenilor în propriii reprezentanți, cât și încrederea partenerilor europeni în țara noastră. Criticile Partidului Volt România se îndreaptă spre încercările partidelor de guvernare de a domina administrația publică, eludând controlul democratic și viciind balansul puterilor în stat prin numiri politice.

În pofida acestor obstacole, Volt România își reiterează angajamentul de a intra în competiția electorală, având ca scop principal introducerea unor schimbări semnificative atât în peisajul politic românesc, cât și în cel european. Partidul subliniază necesitatea unei înnoiri sociale și politice, elemente centrale în programul său politic. Acest program vizează reprezentarea eficientă și echitabilă a societății românești în cadrul instituțiilor naționale și europene.

Partidul Volt România face eforturi pentru crearea unor proceduri politice și administrative mai transparente, mai responsabile și mai incluzive, invitând cetățenii să se alăture inițiativelor sale. Poți afla aici mai multe despre politicile propuse de Volt România.

Cum pot ajuta?

Fiecare semnătură ne ajută! Dacă ai timp să ni te alături ca voluntar în strângerea de semnături, ne-ar ajuta foarte mult! Tot ce trebuie să faci este să imprimi tabelul de mai jos, să aduni semnături de la prieteni și cunoștințe, și apoi să le trimiți la adresa:

Strada Popa Nan, Nr. 136, Sector 3, București, 030584

Persoana de contact pentru predarea listelor de semnături și orice alte întrebări este Matei Macri.

E-mail: matei.macri@volteuropa.org / Telefon: +40724477003

Ghid de colectare a semnăturilor

(Listele de semnături pentru alegerile locale nu au fost încă publicate de către BEC, vom reveni cu ele imediat ce devin disponibile)

Cetățenii români vor fi privați de posibilitatea de a-și exprima opțiunile politice în mod distinct și clar, în funcție de nivelul de guvernare și de competențele aferente. Astfel, se creează confuzie și se diluează importanța fiecărei runde electorale, care ar trebui să fie o ocazie de a evalua performanța și de a sancționa sau credita partidele și candidații în funcție de rezultatele obținute în ciclurile electorale precedente și de proiectele propuse.

Comasarea alegerilor îngrădește accesul la procesul electoral al unor categorii de cetățeni, cum ar fi muncitorii și tinerii care se află în alte localități decât cele de domiciliu sau reședință. Aceștia vor avea acces doar la secțiile de vot pentru europarlamentare, fiind astfel împiedicați să-și aleagă primarii, consilierii locali și consilierii județeni. De asemenea, studenții nu pot pleca acasă să voteze pentru că fie sunt în presesiune, fie în sesiune. Astfel, se încalcă principiul egalității de șanse și se favorizează o participare inegală și neuniformă la vot.

Dacă PSD și PNL doresc cu adevărat eficiență în procesul electoral, au soluția de a implementa pentru toate tururile de scrutin metode de vot online și vot prin corespondență. În acest fel, accesul la procesul electoral va fi mai democratic și mai incluziv, iar costurile și riscurile vor fi reduse. Partidul Volt România susține aceste soluții moderne și sigure, care facilitează exprimarea voinței populare și cresc gradul de implicare civică.

Adevărata problemă politică a țării este ascensiunea extremismului, alimentată de incompetența cartelului de guvernare PSD-PNL, care a eșuat în gestionarea crizelor succesive în care România a avut de suferit. Partidul Volt România respinge orice formă de extremism, propunând o alternativă progresistă, europeană și sustenabilă, care să aducă România mai aproape de standardele și valorile Uniunii Europene.

Partidul Volt România își reafirmă angajamentul de a participa la alegerile europarlamentare și locale cu candidați competenți, integri și motivați, care să reprezinte interesele și aspirațiile cetățenilor români, atât la nivel local, cât și la nivel european.

Vă așteptăm pe 17 Noiembrie, la Commons Unirii, Strada Halelor 5, București. Evenimentul va începe la 18:30, și va dura până la 20:00

👨‍💻👩‍💻 Cu ocazia Zilei Internaționale a Studenților, pe 17 noiembrie, Volt Europa, mișcarea politică paneuropeană, pragmatică și progresistă, organizează evenimentul "Erasmus: Your gateway to Europe" la Commons Unirii, București. Într-o atmosferă interactivă și informativă, ne propunem să aducem împreună studenți și elevi pasionați de explorarea oportunităților europene prin programele Erasmus Exchange și Erasmus Mundus.

Despre eveniment

Evenimentul va include prezentări captivante despre aceste programe, sfaturi practice pentru cei interesați să studieze în străinătate, discuții interactive cu studenți care au trăit experiența Erasmus, precum si o serie de dezbateri pe tema Erasmus.

Într-o lume tot mai interconectată, ne dorim să cultivăm spiritul de cetățenie europeană prin promovarea oportunităților oferite de programele Erasmus Exchange și Erasmus Mundus. Această inițiativă se concentrează pe dezvoltarea unei comunități educate și conectate la valorile europene, oferind studenților instrumente practice și sfaturi utile pentru a-și începe călătoria academică într-un mediu internațional.

Prin intermediul discuțiilor interactive și a networking-ului, intenționăm să inspirăm și să consolidăm dorința studenților de a se implica în proiecte și mișcări europene, contribuind astfel la construirea unui viitor european comun. Evenimentul se va concentra pe oferirea unui început și a unui ghidaj pentru cei interesați de programele Erasmus, promovând totodată posibilitățile oferite de Volt Europa și facilitând networking-ul între participanți.

Volt Europa, mișcarea politică paneuropeană, promovează cu pasiune creșterea burselor Erasmus, extinderea programelor educaționale și consolidarea bugetului Erasmus+. Prin această întâlnire, ne propunem să conturăm un dialog vital despre impactul educației asupra dezvoltării societății și să dezbatem măsuri pentru modernizarea sistemului educațional în România, cu accent pe contribuția Uniunii Europene la această reformă.

Propunerile guvernului privind măsurile pentru scăderea deficitului bugetar vor afecta drastic PFA-urile, vor duce la creșterea impozitelor pentru microîntreprinderi și diminuarea beneficiilor angajaților la stat.

În schimb, multinaționalele și companiile mari au deja resursele necesare pentru a găsi portițele evaziunii fiscale ‘legale’. Iată doar câteva exemple de companii (din zeci) care merg „în pierdere”. Poți verifica și tu aceste cifre, pe site-ul Ministerului de Finanțe:

• SUPECO INVESTMENT SRL (grupul Carrefour): cifră de afaceri 751.739.410 lei, profit 0

• DR.MAX SRL (lanț farmaceutic): cifră de afaceri 3.193.482.856 lei, pierdere 6.856.991 lei

• UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD SRL (industria berii ~ Tuborg, Skol, Holsten): cifră de afaceri 549.712.509 lei, pierdere 43.510.797 lei

• AMAZON DEVELOPMENT CENTER ROMANIA SRL (software): cifră de afaceri 616.776.705 lei, profit 0

Cum de sunt sustenabile companiile mari care sunt de atâția ani pe piața românească și declară profit 0, sau chiar pierderi semnificative de capital? De ce mai stau în România? Este posibil ca profitul să fie scos din țară fără știrea ANAF prin așa-numitele „optimizări fiscale”?

Un exemplu foarte simplu este facturarea la suprapreț a unei companii soră din altă țară. Alt exemplu ar fi facturarea pe servicii de "consultanță", greu de cuantificat exact, și ușor de justificat. Sunt desigur multe alte artificii, unele mai ușor de dovedit, altele foarte dificil de urmărit. Însă doar pentru că e dificil să forțăm aceste companii să joace corect, nu înseamnă că nu trebuie să încercăm!

Țara are nevoie de soluții mult mai complexe decât ce a oferit guvernul până acum. Deficitul bugetar nu va fi eliminat prin scoaterea de pe piață a PFA-urilor și prin reducerea câtorva posturi de conducere în aparatul de stat. Premierul Ciolacu știe asta, iar Comisia Europeană a confirmat de câteva ori că România are șansa să termine anul cu un deficit de peste 6% din PIB.

Un deficit atât de mare ar duce la pierderea banilor din PNRR - fonduri care, investite corect, reprezintă o șansă enormă pentru dezvoltarea României. PNRR, să nu uităm, a fost pornit pentru a stimula recuperarea după pandemie - este un program masiv, care nu va mai avea un echivalent similar prea curând. Este o oportunitate pe care nu ne permitem să o ratăm! Și astfel, trebuie găsite soluții inteligente pentru diminuarea deficitului.

Este momentul să ne gândim la viitor și la felul în care ne dorim să funcționeze statul român. Avem nevoie de:

•  Un sistem fiscal eficient și predictibil;

•  Echiparea ANAF cu resursele necesare pentru a conduce verificări complete în timp util;

•  Instituții eficiente și transparente care justifică orice cheltuială a banului public.

Volt militează pentru integrarea fiscală, interconectarea și transparentizarea sistemelor de colectare a taxelor în întreaga Europă. Prin uniformizarea și interconectarea sistemelor de taxare putem crește coeziunea și eficiența Uniunii Europene, vom fi mai puțin vulnerabili în fața tentativelor de fraudă, și vom construi un sistem fiscal mai transparent și echitabil.

Credem într-un viitor Made in Europe.

Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări, cea mai importantă reuniune la nivel înalt a statelor din Estul Europei, s-a încheiat. Dincolo de discursurile pline de optimism ale politicienilor, de oportunitățile de îmbunătățire a imaginii și de reușita diplomatică, rămân proiectele care avansează într-un ritm foarte lent, generând pierderi zilnice pentru țara noastră.

România face parte din douăzeci de proiecte demarate în marja Inițiativei celor Trei Mări. Dintre acestea, doar unul este finalizat, iar cinci înregistrează progrese semnificative. Pentru comparație, Polonia participă la treizeci de proiecte iar Croația, la douăzeci și șapte.

Una dintre direcțiile de acțiune ale Inițiativei celor Trei Mări este securitatea energetică. Aceasta nu reprezintă doar capacitatea unui stat de a avea surse neîntrerupte de energie pentru cetățenii săi, ci și oferirea acesteia la prețuri rezonabile. În ciuda declarației comune semnată de participanți la finalul summit-ului, securitatea energetică în România este încă la un nivel precar.

„Prin găzduirea Summit-ului celor Trei Mări, România s-a plasat în centrul atenției blocului Est European al UE. În același timp, acest Summit reprezintă o oportunitate ratată pentru statul român de a arăta progrese în implementarea standardelor de securitate energetică pentru cetățeni” a declarat Mihaela Sirițanu, co-președintele partidului Volt România.

România, ca stat social, s-a obligat prin Constituție să ia măsuri de protecție socială, pentru care își asumă costurile bănești, una dintre direcții fiind și plafonarea prețurilor la energie în urma crizei generate de Războiul din Ucraina. Însă statul român nu poate suporta această plafonare la infinit.

Diversificarea mixului energetic, implementarea unei legi a prosumatorului care să permită compensarea facturilor din iarnă prin energia produsă vara, programe de subvenționare urgentă a instalării de surse de energie alternativă în zonele în care alimentarea cu energie electrică este frecvent întreruptă în timpul evenimentelor meteo nefavorabile și în gospodăriile cu venituri reduse sunt doar câteva exemple prin care securitatea energetică devine o realitate la nivel de cetățean, dincolo de componenta sa națională. Toate acestea pot fi subvenționate din taxa excepțională pe care statul român o încasează de la companiile cărora le-au crescut profiturile în perioadă de criză.

“Nu putem vorbi de securitate energetică decât atunci când aceasta devine realitate pentru toți participanții la proces: cetățeanul, statul și furnizorul. Câtă vreme încă avem gospodării și cetățeni vulnerabili la fluctuațiile de preț de pe piața energie, securitatea energetică asumată de România prin semnarea declarației Summit-ului Inițiativei celor Trei Mări rămâne doar un deziderat” a declarat co-președintele Volt România Ciprian Sandu.

Pe termen lung, securitatea energetică nu poate fi privită fără dimensiunea sa socială. Solicităm guvernului să țină cont de impactul politicilor sale asupra comunităților vulnerabile, care simt din plin efectul crizei energie prin care trecem.

În perioada 3-4 iunie, Volt Europa organizează, la București, Adunarea Generală Europeană, care va aduce, laolaltă, tineri din toate colțurile continentului, pentru a schimba idei despre despre bunăstarea și stabilitatea Uniunii, în contextul crizelor suprapuse care ne afectează democrația.

Sâmbătă, 3 iunie, Volt Europa va organiza un eveniment public, unde sute de europeni vor porni, la ora 16:30, de la Piața Universității către Piața Victoriei  într-un marș de susținere pentru aderarea României la spațiul Schengen. Liderii mișcării pan-europene și cei ai partidului politic Volt România vor susține discursuri în fața mulțimii, alături de europarlamentarul român Nicu Ștefănuță și cel german Damian Boeselager. Inițiativa vine ca o continuare a eforturilor formațiunii Volt Europa de a facilita aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Încă din luna decembrie, în urma votului nedrept de respingere a aderării celor două țări, în cadrul Comisiei JAI, Volt Europa a cerut eliminarea urgentă a dreptului de veto și derularea unui nou proces de admitere în Schengen. 

Europarlamentarul Volt, Damian Boeselager, sublinia atunci că „problema nu este că statele membre au interese diferite și nu pot găsi soluții comune.  Problema e structura de bază a sistemului, care nu reușește să echilibreze interesele. Eliminarea dreptului de veto este esențială pentru eficiența Uniunii Europene”.

Reprezentații Volt în Țările de Jos și Austria (cele două state care s-au împotrivit aderării la comun a României și Bulgariei), Laurens Dassen și Alexander Harrer au arătat, de asemenea, solidaritate cu țara noastră declarând că “Bulgaria și România merită să devină parte a spațiului Schengen. Nu trebuie să fim atât de ipocriți cu membrii familiei noastre europene, ci trebuie să ne gândim la securitatea tuturor (…) În special în timp de criză, trebuie să arătăm că suntem o Europă unită!”

Tot în cadrul Adunării Generale, Volt Europa va pune la aceeași masă experți din diferite domenii, cu un scop comun - dezbaterea de soluții pentru cele mai importante probleme pe care le întâmpinăm, atât în țara noastră, cât și în restul Europei: criza climatică, ineficiența sistemului educațional, atacul asupra drepturilor omului și deficitul democratic. Astfel, vom discuta despre cum poate România să transpună și să aplice Pactul Verde European (EU Green Deal), luând în considerare realitățile și contextul național; măsurile necesare pentru modernizarea educației din România; obstacolele pe care le întâmpină minoritățile din țara noastră și despre cum putem crea o democrație veritabilă, care să ofere posibilitatea cetățenilor de a influența direct procesele politice.

Aceasta adunare va crea fundamentul unei viziuni comune pentru Volt Europa, înaintea alegerilor europarlamentare din iunie 2024.

“Volt s-a născut în urma Brexit-ului, într-o perioadă de criză a integrării europene. Ne-am unit printr-un mesaj de speranță, îndrăzneală și solidaritate, pentru a reafirma angajamentul nostru față de proiectul Uniunii Europene, și credința într-un viitor comun. Cu peste 100 de oficiali aleși în 5 țări europene, Volt devine un pilon cheie al reformei proiectului european, oferind cetățenilor o nouă viziune europeană, care îmbrățișează aspirațiile comune. Pe 3 iunie vrem să aducem această viziune în România și să transmitem clar că Europa e mai puternica cu România în Schengen!” a declarat Mihaela Sirițanu, co-președinte Volt România.

Este sau nu straniu faptul că însuși Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, consideră aceste noi legi ca fiind esențiale pentru independența justiției? Este sau nu explicabil de ce se dorește control politic asupra Justiției? Vă lăsăm pe voi să decideți. 

Pentru noi, Volt România, este foarte important ca Legile Justiției să asigure și să garanteze independența justiției, libertatea de exprimare a magistraților, precum și să reprezinte un progres real în lupta anticorupție și împotriva crimei organizate. 

Considerăm ca aceste noi legi conduc întreg sistemul judiciar către un regres inacceptabil, punând într-un pericol major independența sa, deoarece: 

1. Dauneaza luptei anticorupție și compromite anchetele penale 

❖ Procurorul General și procurorii șefi ai DNA și DIICOT vor putea infirma soluțiile tuturor procurorilor din subordine, nu doar a celor aflați în imediată subordonare. 

În primul rând trebuie menționat faptul că ambele Direcții sunt conduse de nimeni altul decât Procurorul General (prin intermediul procurorilor șefi). 

În al doilea rand, Procurorul General și procurorii șefi ai DNA și DIICOT sunt numiți de către președintele României, la propunerea Ministrului Justiției și cu avizul CSM. În acest fel se creează un risc major, sistemul de urmărire penală rămânând fără protectie împotriva intervenției sau influenței politice directe. De ce? Intenția este clară – crearea unui mecanism de control politic asupra tuturor dosarelor penale. 

Care credeți că este probabilitatea ca Procurorul General sau procurorii șefi ai DNA și DIICOT să ignore ordinele venite pe linie politică, știind ca funcția pe care o dețin depinde în totalitate de voința acestora (Ministrul Justiției putând propune revocarea din funcție sau reînnoirea mandatului). 

Cât de Science Fiction ar fi ca Ministrul Justiției să dorească infirmarea măsurilor și soluțiilor adoptate de procurori în dosarele deschise împotriva colegilor săi? Sau, din contra, să intervină în dosarele deschise (la comanda sau nu) competitorilor din opozitie? 

❖ Procurorul General va putea decide cu privire la delegările și detașările procurorilor 

Câtă vreme Procurorul General va putea decide cu privire la delegările și detașările procurorilor, câti procurori vor îndrăzni să se opună ordinelor primite? Aceste atuuri foarte puternice puse în mână unor persoane numite politic creeaza adevarate mecanisme de presiune și intimidare a procurorilor. 

2. Compromite în mod grav independența DNA și DIICOT 

Deși DNA și DIICOT sunt structuri autonome și se bucura de independență operațională și funcțională, cel care conduce ambele Direcții este nimeni altul decat Procurorul General al României (numit politic de către Ministrul de Justitie). 

Oferind Procurorului General dreptul deplin de a infirma/controla orice soluție data de procurorii de la aceste Direcții, acesta va putea limita și influența în mod radical funcționarea eficientă a celor două structuri, ceea ce va afecta în mod direct anchetele aflate în curs. 

3. Selecția și promovarea magistraților nu se va face pe criterii obiective, ci pur subiective 

❖ Promovarea la ICCJ 

Pentru promovarea la ICCJ nu este necesară și o probă scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, fiind păstrate doar evaluarea hotararilor judecatoresti si un interviu susținut în fața Secției pentru judecători a CSM, care nu poate fi însă contestat în instanță. Această modalitate de selectie fiind una pur subiectiva. Selecția este influențată puternic de către președintele ICCJ întrucât acesta desemnează 2 dintre cei 3 membri ai comisiei de concurs. Practic, președintele ICCJ va desemna în mod direct majoritatea comisiei de evaluare. In acest mod, CSM va deține 

controlul asupra promovarii la ICCJ. Ce mai contează pregătirea profesională, meritele, competența sau performanța? 

❖ Promovarea magistraților la tribunale, curți de apel și la parchetele de pe langa acestea 

Deciziile privind promovarea și evaluarea magistraților depind în mare măsură de voința conducatorilor parchetelor și instanțelor și nu se mai bazează pe un concurs obiectiv. Practic, promovarea efectivă la curțile de apel, tribunale și la parchetele de pe lângă acestea se va face printr-o evaluare obiectivă a activității din ultimii trei ani, fara a mai fi necesara promovarea concursului care constă în proba scrisă de verificare a cunoștințelor. 

In plus, comisiile sunt numite de Secțiile CSM, fiind eliminat orice rol al INM în promovarea magistraților. Astfel, se conturează un mecanism clientelar în interiorul magistraturii care lasă și mai mult loc pentru influențele politice. 

4. Crește puterea CSM-ului, scade puterea INM-ului 

Pe lângă cele arătate mai sus, este important de remarcat cum CSM își întărește puterea și asupra INM, eliminat complet din procedura de promovare a judecătorilor la ICCJ. Unele concursuri nu se mai organizează de CSM prin INM, adică de către INM, ci direct de către CSM. 

De asemenea, Componența unor comisii de concurs nu mai este desemnată de către Consiliul Științific al INM, ci direct de către CSM. Directorul INM va exercita singur funcția de conducere, înlăturând astfel Consiliul științific al INM de la conducere. Dar, directorul INM este numit și revocat de CSM, fără a mai fi necesară propunerea Consiliului științific. In acest mod, CSM își întărește puterea și asupra INM. 

5. Libertatea de exprimare a magistraților este grav afectată 

Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă și executivă. 

Pe bună dreptate, magistrații pot fi îngrijorați atunci când soluționează cauze în care este implicat statul. Cât de liber își mai pot exprima magistrații propria opinie cu privire la instituțiile sau politicile publice atunci când există riscul de a suporta anumite sancțiuni? Cât de 

independenți și imparțiali mai sunt magistrații dacă sunt obligați, prin lege, să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, in orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului? Asadar, magistrații se vor abține de la manifestări sau exprimări defăimătoare numai cu privire la puterile statului, dar nu și cu privire la milioane de cetățeni simpli? Magistrații au aceasta obligație, dar politicienii se pot exprima în continuare defăimător la adresa magistraților? 

Pe de alta parte, și CEDO a constatat, în cauza Kovesi vs. Romania, faptul că fostului procuror șef al DNA i s-a adus atingere dreptului la liberă exprimare atunci când a fost revocată din funcție tocmai pentru faptul că s-a exprimat critic la adresa modificarilor pe care Parlamentul le-a adus legilor justiției. 

6. Eliminarea obligativitatii respectarii deciziilor CCR 

Principiul cooperării loiale prevăzut la art, 4 alin. (3) în Tratatul privind UE, prevede ca statele membre ale UE sunt ținute să ia toate măsurile necesare pt a garanta aplicabilitatea și eficacitatea dreptului Uniunii, precum și să elimine consecințele ilicite ale unei încălcări a acestui drept. O astfel de obligație revine fiecărui organ al statului membru în cauză. 

CJUE, prin hotărârea din 21 decembrie 2021, a decis ca judecătorii români pot lăsa neaplicate orice dispoziții interne, inclusiv decizii ale CCR, dacă apreciază că acestea aduc atingere “intereselor financiare ale Uniunii“. 

Totuși, obligația respectării deciziilor CCR este prevăzută de Constituție. Se poate spune că însăși CCR a emis o decizie neconstituțională atunci când a respins criticile formulate la legile justiției. 

Magistratii, înainte de a începe să-și exercite funcția, judecătorii și procurorii depun următorul jurământ: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" Ce valoare mai are acest jurământ? 

Deciziile CCR trebuie să rămână general obligatorii, iar Constituția trebuie să rămână deasupra tuturor. 

Necesitatea unui dialog între CCR si CJUE este evidentă. La fel și necesitatea alinierii dreptului național cu cel european. Este de înțeles de ce CJUE a decis ca judecătorii romani pot lăsa neaplicate decizii ale CCR, dacă apreciază că acestea aduc atingere “intereselor financiare ale Uniunii“, însă ce se intampla cu celelalte decizii CCR? Cum să nu mai fie obligatorii? 

Din nefericire, acestea sunt doar câteva probleme ale noilor Legi ale Justitiei, în realitate ele sunt cu mult mai multe. Aceste modificări sunt departe de ideea de reformă, departe de lupta anticorupție și antimafie, departe de întărirea independenței justiției. Oare asta ne dorim la 32 de ani de la revoluție?

Domnule Secretar General al Palatului Elysée
Élysée Palace
55, Rue du Faubourg Saint-Honoré
75008 Paris
France

14 iunie, 2022

Scrisoare deschisă cu privire la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen

Domnule Secretar General al Palatului Elysée,

În această zi, în 1985, a fost semnat acordul Schengen - o realizare unică - care, timp de peste 25 de ani, a permis libera circulație a cetățenilor fără controale și frontiere interne. 

Confruntate cu războiul din Ucraina, apelurile la unitate și integrare europeană sunt omniprezente. Avem astăzi responsabilitatea de a face proiectul european să avanseze: la nivel național - a se vedea, de exemplu, decizia danezilor de a organiza un referendum privind opțiunea de neparticipare în domeniul apărării - dar și la nivel european, unde România și Bulgaria, după ce au aderat la UE în 2007, sunt blocate până în prezent de la aderarea la spațiul Schengen. 

Ambele țări au îndeplinit cerințele "evaluării Schengen" în 2010, iar Parlamentul European a recunoscut ambele țări ca fiind pregătite să adere la Schengen în 2011, decizie care a fost reconfirmată în 2021, împreună cu Croația. Comisia Europeană a îndemnat Consiliul European să procedeze la o decizie, însă din 2015 un vot privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen nu a fost pus pe ordinea de zi oficială, în timp ce aderarea Croației a fost aprobată de guvernele UE în 2021. 

Dorim să subliniem importanța punerii pe picior de egalitate a statelor membre din estul și vestul Europei pentru echilibrul proiectului european. Scăderea încrederii și a sprijinului pentru UE este o consecință directă a unor poziții netransparente precum aceasta. Toți cetățenii Uniunii Europene merită drepturi și oportunități egale. Dacă actualul război din Ucraina nu este un motiv suficient pentru a lăsa în urmă interesele particulare pentru a avansa interesele europene comune, credem că urgența situației este înțeleasă greșit. Europa, pe de o parte, își arată disponibilitatea de a accepta și, eventual, de a accelera aderarea unor noi state membre, ridicând ștacheta în ceea ce privește aderarea la Uniune, dar, în același timp, nu este dispusă să dea curs tuturor beneficiilor pe care aderarea europeană ar trebui să le implice pentru țările care îndeplinesc aceste cerințe.

Prin urmare, dorim să folosim ocazia vizitei dumneavoastră în România și Moldova pentru a vă reaminti că sprijinul acordat statelor membre care își asumă răspunderea unei mari părți din criza actuală a refugiaților și care se află în prima linie a unui război pe care am sperat că îl vom putea lăsa în urmă, are o valoare redusă dacă acest sprijin nu este susținut de acțiuni concrete. Poziționarea în vederea organizării unui vot privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen la nivel european este, în ochii noștri, mult așteptată. Aceasta ar demonstra că Franța nu numai că are obiective ambițioase pentru Uniunea Europeană, dar și că avansează în direcția realizării lor. 

Avem nevoie mai mult ca niciodată de o Europă puternică. Avem nevoie de actori puternici pentru a conduce proiectul european spre viitor. Și, adesea, deciziile cheie sunt cele care ne pot duce cel mai departe - cum ar fi promovarea accesului României și Bulgariei la Schengen.

Vă rugăm să acceptați, domnule Secretar General al Elysée, expresia celui mai profund respect al nostru.

Descarcă scrisoarea noastră deschisă

• Membrii Parlamentului European au votat la Strasbourg pe 3 mai un nou și foarte ambițios Act al legii electorale care va defini modul în care va vota Europa în 2024.

• Europarlamentarul Volt Europa, singurul partid pan-european, Damian Boeselager, a negociat cu succes dosarul în numele grupului EFA din Parlamentul European.

De mai bine de 40 de ani, modul în care votăm în Europa nu s-a schimbat fundamental. De-a cursul timpului, au fost mai multe eforturi, dar toate au eșuat. În prima săptămână a lunii mai, această tendință a fost întreruptă, iar membrii Parlamentului European au votat un Act al legii electorale fără precedent care va defini modul în care va vota Europa în 2024. Pentru Volt Europa, această reușită este istorică și va marca una dintre cele mai importante realizări ale organizației paneuropene pe parcursul acestui mandat.

Printre prevederile noului text legal, negociate cu succes de către europarlamentarul Volt Europa, Damian Boeselager în numele grupului politic EFA se află următoarele:

1. Existența listelor electorale paneuropene care să conducă la alegeri cu adevărat europene

2. Posibilitatea ca mișcările paneuropene să fie prezente pe buletinele de vot la nivelul UE

3. Reprezentarea femeilor și bărbaților în mod egal pe listele electorale prin liste alternative sau cote

4. Accederea mai echitabilă la alegerile europene pentru partide și mișcări în întreaga UE

5. Posibilitatea fiecărui european de cel puțin 18 ani să poată candida (Acest lucru va schimba lista de candidați în Italia, Grecia (până acum vârsta minimă era de 25 de ani), România (23 de ani), Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Irlanda, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia și Cipru (21).

6. Uniformizarea modului în care candidaturile sunt analizate, prin stabilirea de standarde democratice minime pentru selectarea candidaților și pentru înregistrarea unui partid sau depunerea unei candidaturi.

“Acest vot va marca o etapă importantă pentru proiectul nostru de a crea o adevărată democrație paneuropeană. Acest lucru nu a fost niciodată atât de important pentru Europa cum este acum. Avem nevoie de o democrație a UE funcțională, care să țină UE, dar și liderii naționali și politicienii responsabili în mod corespunzător. O democrație deschisă, competitivă și care promovează inovația pentru a o face rezistentă împotriva atacurilor din exterior. O democrație, care după 40 de ani, ajunge în sfârșit în secolul XXI - o democrație UE 2.0.

Având ADN-ul unui partid pan-european deja, suntem convinși că Volt va reprezenta alternativa cu adevărat europeană la următoarele alegeri. Data de 9 mai 2024 va fi un adevărat festival al democrației și al europenismului în întreaga UE. Volt va candida în toate țările UE sub același program politic cu scopul clar de a continua reforma Uniunii Europene și a statelor membre.”, a declarat Ștefan Răzvan Florea, Co-Președinte Volt România.

Volt Europa a intrat în Parlamentul European în 2019 cu ambiția de a reforma Uniunea Europeană, reforma alegerilor europene fiind primul pas către acest obiectiv. Formațiunea pan-europeană argumentează necesitatea adoptării acestei modificări la legea electorală astfel:

1. Avem nevoie de o democrație europeană adevărată. În prezent, există 27 de reguli naționale care determină rezultatul alegerilor europene. Nu există dezbatere europeană, nici responsabilitate europeană, nici demonstrații europene. Acordarea europenilor a unui vot cu adevărat european va fi un pas către atenuarea deficitului democratic al UE.

2. Fiecare vot trebuie să conteze. Pragurile electorale exclud vocile a milioane de oameni. Mai mult decât atât, acestea sunt împotriva principiului egalității votului.

3. Politica UE trebuie să devină inovatoare și competitivă. Permiterea noilor idei politice să intre în dezbaterea politică și luarea deciziilor face politica mai diversă și mai inovatoare.

4. Votul trebuie să fie accesibil tuturor. Fiecare cetățean european, indiferent dacă este în închisoare, departe de casă sau absent în ziua alegerilor, fără adăpost sau cu handicap trebuie să poată vota.

De ani de zile, politicienii ignoră vădit voința cetățenilor, iar încrederea românilor în guvern, parlament și justiție, pe zi ce trece, înregistrează noi recorduri minime. În timp ce România se luptă cu un virus ucigător, cu o criză economică și energetică resimțită prin creșterea prețurilor la servicii și produse, politicienii sunt mai absorbiți de lupta pentru putere, împărțirea de posturi și creșterea influenței, decât de siguranța și prosperitatea cetățenilor. România este tot mai divizată – economic, politic și cultural, inegalitatea veniturilor este la niveluri fără precedent, iar polarizarea politică a atins culmi noi.

Românii nu cer imposibilul, ei cer strictul necesar pentru o viață decentă. Românii vor să își îngrijească familiile acasă, fără frica de a fi despărțiți de străinătate. Vor ca școlile copiilor lor să producă ingineri, analiști sau cercetători, nu șomeri pe bandă rulantă. Vor servicii publice care simplifică și ajută la dezvoltarea unei afaceri, nu care înăbușă și pedepsesc inițiativa. Vor să facă împrumuturi la bancă, pentru a face investiții, nu doar din nevoia de a-și acoperi cheltuielile. Vor ca cei care încalcă legea să fie pedepsiți, nu să devină modele de urmat pentru baroni de cartier autoproclamați. Vor politicieni care dau dovadă de integritate și demnitate,  nu politicieni imaturi care fug de responsabilitate.

Noul guvern însă își propune alte priorități. Ei vorbesc despre inițiative de întoarcere a diasporei acasă, ignorând miile de oameni care, din varii lipsuri și nevoi, sunt alungați din țara în fiecare zi. Ei fac coaliții dubioase și împart funcții cu politicieni reciclați, de parcă cei care ne-au adus în această situație ar avea capacitatea să ne scoată din ea. Ei creează ministere noi, prefăcându-se că celelalte ministere merg ca pe roate și ignorând faptul că, de exemplu, succesul noului minister al familiei este direct dependent de bună funcționare a ministerelor existente. 

În ultimii 31 ani, am asistat la varii formule de guvernare, toate însă având un lucru în comun - realizări nesatisfăcătoare. Acum asistăm la o coaliție istorică dintre PNL și PSD. Nicolae Ciucă a fost investit prim-ministru după a doua desemnare într-o lună de zile din partea lui Klaus Iohannis. Este tot mai clar că acest fost general de armată e un jucător de rezervă, scos când e nevoie de pe baricade, nu un prim-ministru vizionar de care are nevoie România pentru a implementa reforme de mult așteptate. 

În urmă cu aproape 2 luni, Florin Cîțu asigura toți membrii PNL, prezenți la Congresul din 25 septembrie,  de faptul că “PSD este și va rămâne cel mai mare inamic al PNL”. Tot în urmă cu mai puțin de 2 luni, moțiunea de cenzură depusă de PSD a fost votată de un număr record de parlamentari – 281. Criticile la adresa Guvernului Cîțu au răsunat în parlament, rând pe rând, Gabriela Firea, Sorin Grindeanu și Marcel Ciolacu blamând guvernarea coaliției PNL-USR-UDMR. 

Totuși, în mod surprinzător, în mai puțin de 2 luni, PNL “se împrietenește” cu PSD și ne asigură cu seninătate că sunt pregătiți să ne guverneze. Planul lor de rotație a premierilor este absolut insultător și poate fi considerat drept un atac deosebit de grav la adresa alegătorilor. Liderii celor două partide politice își fac planuri pentru următorii 7 ani. Cu influență adânc înrădăcinată în organele legislative și executive ale României, atât PNL-ul cât și PSD-ul se sprijină în continuare pe resursele de putere acumulate în timp. Mizează pe o majoritate presupusă a coaliției în parlamentul României după alegerile din 2024. Cel mai mult mizează probabil pe memoria scurtă a cetățenilor…

În 2020, prezența la vot a fost de doar 31.8%, un record negativ. În 2024, partidele adânc înrădăcinate în organul legislativ și executiv al României, se vor sprijini pe influența și resursele acumulate în timp, uitând că puterea adevărată este în mâinile oamenilor. Totuși, scena politică românească nu mai este la fel de fadă precum în ultimii 30 de ani, iar activitatea civică a cetățenilor s-a intensificat și capătă expresii încurajatoare. Forțele reformatoare din societatea civilă și de pe scena politică vor reprezenta alternativa actualei clase politice, iar în următorii trei ani acestea vor trebui să demonstreze că pot răspunde așteptărilor și cerințelor întregii societăți românești. USR cu un mesaj de centru-dreapta, Demos cu un mesaj de stânga sau Volt cu un mesaj progresist și federalist sunt exemple de partide politice care reprezintă o nouă generație în politica românească, nevoite să-și dea examenul maturității cât mai repede pentru a putea avea pretenții la a conduce România, fără a depinde de partidele tradiționale, pe calea reformelor și a modernității.